Blog

Cum să intervii într-un dosar început de alte părți pentru a-ți proteja propriile drepturi și interese? Intervenția voluntară, modalitate de a deveni parte într-un dosar.

Cadrul procesual al procesului civil este stabilit, în primul rând, de către reclamant, prin cererea de chemare în judecată, în cuprinsul căreia indică persoanele împotriva cărora dorește pronunțarea hotărârii de către instanța judecătorească. Acestea sunt părțile procesului civil, reclamantul și pârâtul sau pârâții. Instanța de judecată este ținută să respecte cadrul procesual stabilit de către părți, neputând să schimbe acest cadru decât în situații de excepție, expres prevăzute de lege.

Există însă situații în care o persoană, având un drept sau interes propriu în legătură cu un proces civil existent, dorește să intervină în acest proces, fie pentru a proteja un drept propriu, fie pentru a sprijini una dintre părți, în considerarea unui interes propriu. Modalitatea pusă la dispoziție de lege pentru a se obține această finalitate este intervenția voluntară.

Pe scurt, intervenția voluntară este acea procedură prevăzută de lege prin care, o persoană străină de proces, prin formularea unei cereri de intervenție, intervine într-un proces aflat în curs de judecată pentru a-și apăra un drept propriu sau pentru a spijini apărarea uneia dintre părțile existente ale procesului. Intervenția este de două feluri: principală, atunci când persoana pretinde un drept propriu, aflat în strânsă legătură cu dreptul dedus judecății sau chiar acest drept ori accesorie, când persoana are un interes propriu și dorește să întărească poziția uneia dintre părțile procesului.

Cele două forme de intervenție au o natură juridică diferită, pot fi formulate numai până la anumite momente ale procesului civil expres prevăzute de legiuitor și atrag consecințe juridice diferite. Însă, ambele forme de intervenție prezintă avantaje incontestabile, printre care faptul că instanța de judecată va analiza situația de fapt și drepturile supuse judecății per ansamblu, evitându-se pronunțarea unor hotărâri judecătorești contradictorii.

Aplicație practică: A, creditor, îl execută silit pe B, debitor, formulând două cereri de executare silită, una împotriva lui B (dosarul D1) și una împotriva lui B împreună cu garanții ipotecari (dosarul D2). Pe parcursul derulării celor două dosare de executare silită, B formulează contestație la executare în D1, dar între timp, în dosarul D2 imobilul lui B (teren+casă) este scos la licitație și adjudecat de către C. B formulează și în dosarul D2 contestație la executare, solicitând anularea actului de adjudecare. C intervine în contestația la executare din D1 pentru a-l sprijini pe A în menținerea executării silite printr-o cerere de intervenție accesorie, admisă de instanța de judecată, și intervine și în contestația la executare din D2 pentru a-și apăra dreptul propriu (dreptul de proprietate dobândit prin adjudecarea bunului) printr-o cerere de intervenție principală. A se vedea în acest sens decizia civilă nr. 616/2021 pronunțată de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr. 277/192/2018*.